Ieșire rapidă
Mergi la conţinutul principal

Marșul  „Împreună pentru Siguranța Femeilor” – ediția 2022

 

Rețeaua VIF anunță organizarea, în data de 23 octombrie, a Marșului  „Împreună pentru Siguranța Femeilor” în București, Cluj, Brașov, Timișoara, Sibiu, Iași, Giurgiu, Mizil și Valea Seacă (jud. Bacău). Manifestația are scopul de a atrage atenția asupra problemei violenței împotriva femeilor din România.

Sub sloganul „Ne-am săturat de vorbe goale, vrem servicii sociale!”,  ONG-urile cer  autorităților finanțarea serviciilor de asistență socială pentru victimele violenței de gen și alocarea de fonduri publice pentru programe de educare, formare și conștientizare.

Femeile victime ale violenței domestice și sexuale nu au suficientă protecție din partea statului. Serviciile sociale specializate pentru victimele violenței de gen sunt subfinanțate la nivel local și central, iar cele existente nu sunt suficient pregătite să acopere nevoile victimelor.

Organizatoarele marșului de protest solicită finanțarea programelor de prevenție și a serviciilor adecvate pentru supraviețuitoarele violenței de gen, finanțare obligatorie conform Legii nr. 217/2003. 

Demersul organizațiilor din Rețeaua VIF poate fi susținut prin semnarea petiției publice privind finanțarea serviciilor adecvate pentru victimele violenței de gen, aici: https://bit.ly/3rp45ko

De multe ori, victimele violenței domestice sunt abandonate prin lipsa centrelor specializate. Acolo unde acestea există, fetele și femeile sunt luate în derâdere sau chiar dublu traumatizate de către unii angajați ai instituțiilor. Lipsa programelor de formare, dar și mentalitățile misogine, rasiste, homofobe sau clasiste contribuie la izolarea victimei și la reîntoarcerea ei în relația abuzivă.

În timp ce serviciile publice specializate în domeniul violenței de gen sunt extrem de precare, numărul cazurilor de violență raportate la poliție este în creștere an de an. În prima jumătate a anului 2022 au avut loc peste 40.000 de cazuri de violență domestică în care a intervenit poliția, dintre care peste 9.400 de situații cu risc iminent. 

Unii magistrați continuă să minimizeze gravitatea faptelor de violență împotriva femeilor și a fetelor și să găsească scuze agresorilor. Chiar dacă au ordin de protecție emis împotriva lor, agresorii nu sunt monitorizați corespunzător de autorități și continuă să comită actele de violență, în unele cazuri extreme ajung la femicid.

“Tragem un semnal de alarmă vis-a-vis de subraportarea masivă a cazurilor de hărțuire și violență sexuală, datorată stigmatului misogin și multiplelor obstacole și retraumatizări cu care se confruntă victimele atunci când vor să ceară ajutor sau să facă o plângere. Accesul  femeilor la servicii de suport trebuie să fie adaptat contextului traumatic și nevoilor lor, să le facă să se simtă în siguranță și să fie tratate cu demnitate.” atrag atenția organizatoarele.

În continuare, femeile care au trecut printr-o agresiune sexuală nu au unde să se ducă pentru a cere ajutor și a primi suportul atât de necesar după asemenea violențe. În timp ce fiecare județ are nevoie urgentă de existența a minim un centru de intervenție specializată pentru victimele violenței sexuale, actualmente nici măcar cele 10 centre promise pe hârtie nu funcționează cu adevărat. 

Școlile și universitățile rămân în urmă în datoria lor de a preveni și combate situațiile de abuz, hărțuire sexuală și bullying. Iar locurile de muncă sunt spații nesigure pentru femei, în care actele de hărțuire sexuală și discriminare au loc frecvent, la fel și mușamalizarea acestor cazuri.

Cyberbullying-ul și pornografia neconsensuală sunt forme relativ noi de violență, cărora le cad victime din ce în ce mai multe persoane, iar autoritățile nu dispun de suficiente instrumente pentru a strânge probe și a acționa în astfel de situații.

În același timp, scena politică a fost acaparată de o agendă conservatoare care își propune încet distrugerea țesutului democratic al drepturilor noastre fundamentale. În timp ce la nivel declarativ autoritățile susțin egalitatea de gen și lupta împotriva violenței de gen, în fapt adoptă propuneri de lege retrograde, precum interzicerea informațiilor despre identitatea de gen în școli, mass-media, instituții medicale. 

Guvernul nu a aprobat nici până azi „Strategia Națională privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice”, document pus în consultare publică în 9 martie 2021 (la o zi după 8 martie!). Guvernul nu a aprobat nici sistemul de monitorizare a agresorilor cu brățări electronice, pe care l-a anunțat în repetate rânduri.

Dublul limbaj al autorităților duce la o realitate cruntă în care programele de prevenție și serviciile sociale sunt profund subfinanțate, cu personal insuficient și nepregătit pentru gestionarea acestei majore probleme sociale.

“Ieșim în stradă ca să cerem decidenților să lase deoparte discursurile goale și să susțină cu adevărat lupta împotriva violenței de gen. Vrem să fie alocate resurse umane și financiare pentru a combate formele de violență împotriva femeilor, pentru ca dreptul nostru la siguranță să nu rămână doar pe hârtie.”, concluzionează organizatoarele.

Este nevoie de finanțarea programelor și serviciilor pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor prin următoarele:

Alocări de la bugetul de stat pentru:

  • Înființarea unui Program de Interes Național pentru promovarea egalității de șanse și pentru prevenirea și combaterea violenței de gen;
  • Continuarea programelor ANES de prevenire și combatere a violenței de gen și a campaniilor naționale anti-violență de sensibilizare și conștientizare (billboards, TV, radio, afișe în instituții, online si social media  etc);  Suplimentarea personalului ANES, pentru a permite accesarea mai multor fonduri europene. 
  • Programe pentru prevenirea și combaterea violenței sexuale, inclusiv a violenței online; Finanțarea a minim unui centru de suport pentru victimele violenței sexuale în fiecare județ. Acolo unde este cazul, solicităm facilitatori pentru limba romani.
  • Gratuitate pentru emiterea certificatului medico-legal pentru victimele violenței domestice (eliminarea taxei IML sau decontarea ei);
  • Înființarea de centre de consiliere psihologică pentru agresori.
  • Implementarea de către M.A.I.  a sistemului de monitorizare a agresorilor prin brățări electronice;

Alocări de la bugetele Consiliilor Județene și Consiliilor Locale pentru:

  • Crearea și bugetarea centrelor de informare, găzduire și recuperare pentru victimele violenței domestice, așa cum sunt prevăzute de Legea 217/2003. Consiliile județene/locale să subcontracteze serviciile de la ONG-urile licențiate, acolo unde nu există posibilitatea creării serviciilor publice.
  • Informarea populației cu privire la serviciile oferite (afișe și pliante în locuri frecventate de victime -spitale, IML, poliție, instanțe).
  • Salarii mai mari pentru asistenții sociali și suplimentarea personalului din DAS-uri și DGASPC-uri. Plata corespunzătoare a personalului din echipele mobile de intervenție locală.  Realizarea unor echipe mobile disponibile 24/7 pentru intervenție pe teren, dotate cu mașini de serviciu.
  • Îmbunătățirea serviciilor oferite victimelor cu copii din adăposturi, prin includerea unor facilități de babysitting, dar și suport specializat pentru victimele cu copii cu dizabilități. 
  • Granturi de la bugetele Consiliilor Județene și Locale pentru proiecte de tineret, educație, formare și campanii de conștientizare pe tema violenței de gen.  

Educație și sănătate:

  • Programe de formare continuă pentru personalul angajat în asistență socială, atât pe tematica violenței domestice, cât și în ce privește discriminarea, rasismul, homofobia etc. Formare specifică privind violența de gen cu care se confruntă femeile din grupuri vulnerabile sau minoritare: refugiate, rome, LGBTQ, cu dizabilități, lucrătoare sexuale etc.
  • Granturi pentru educație pentru egalitate de gen și prevenire violență (în școli, în licee, la facultățile care pregătesc viitorii profesioniști, la cluburi de sport, campanii online, etc.) și training-uri pentru instituții. 
  • Obligativitatea existenței de programe anti-violență și anti-bullying în școli, cât și protocoale clare de intervenție în caz de violență sexuală. 
  • Campanii de educație sexuală la nivel național, pentru tineri și adulti, cu scopul de a preveni abuzurile sexuale, violul, hărțuirea sexuală și alte forme de violență sexuală;
  • Asigurarea terapiei individuale gratuite pentru victimă, la psihologul ales de ea. Decontarea să se facă de la CNAS în baza trimiterii de la medicul de familie, nu doar cu trimitere de la psihiatru. 
  • Facilitarea accesului copiilor la psihoterapie prin eliminarea obligației de a avea ambele semnături necesare pentru terapia infantilă;
  • Asigurarea accesului femeilor la servicii de întrerupere de sarcină, la cerere, în toate spitalele județene din țară, întrucât maternitatea obligatorie este o formă de violență.

Cadrul legal și strategic:

  • Aprobarea de către Guvern a „Strategiei Naționale privind egalitatea de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterii violenței domestice”.
  • Adoptarea legii privind pornografia ne consensuală;
  • Ratificarea de către România a Convenției Organizației Internaționale a Muncii pentru eliminarea violenței și hărțuirii din lumea muncii;
  • Introducerea în lege a limitei de vârstă de 16 ani pentru consimțământ valid în cazul relațiilor sexuale cu minori.

 

 

Sursă: https://violentaimpotrivafemeilor.ro/marsul-impreuna-pentru-siguranta-femeilor-editia-2022/?cn-reloaded=1

Adaugă comentariu nou

HTML limitat

  • Puteți alinia imagini (data-align="center"), dar și videouri, citate, ș.a.m.d.
  • Puteți adăuga legendă imaginilor (data-caption="Text"), dar și video-urilor, citatelor și așa mai departe.
  • You can use shortcode for block builder module. You can visit admin/structure/gavias_blockbuilder and get shortcode, sample [gbb name="page_home_1"].
  • You can use shortcode for block builder module. You can visit admin/structure/gavias_blockbuilder and get shortcode, sample [gbb name="page_home_1"].